Meandrele politicii romanesti sunt impenetrabile atat logicii cat si bunului simt iar acel ceva numit de obicei consistenta in politica e de-a dreptul necunoscut. Prin toate publicatiile jurnalistii si chiar unii analisti critica deciziile candidatilor la presedintie pe termeni precum ideologie sau doctrina desi termenii de “dreapta” si “stanga” s-au obscurizat treptat de-alungul anilor iar “lupta ideologica” invocata atat de estul socialist precum si de vestul divizat in perioada postbelica nu se mai aplica demult.

Ideologia politica nu este un “ceva” care reiese din discursuri goale ci este vizibila in deciziile politice si masurile social-economice sustinute si aplicate de politicieni. Masura de a mari salariile profesorilor, luata la indemnul lui Traian Basescu anul trecut, nu are nimic de-aface cu pragmatismul si tenta conservatoare a dreptei ci mai degraba cu masurile populiste (de multe ori nefundamentate economic) ale stangii socialiste (sa remarcam totusi ca socialismul nu e in mod necesar antiteza democratiei, poti sa le ai foarte bine pe ambele … sau niciuna).

Daca am aplica tezele doctrinare la sange pe scena alegerilor din Romania din acest moment, nu mai exista o “dreapta” veritabila, ci doar diverse grade de stanga, care incearca sa atraga voturi prin promisiuni populiste fara nici o acoperire.

Dincolo de asta insa, daca tragem linie si adunam, nu exista nici un jucator politic ramas pe scena care sa aiba competenta de a conduce o tara.

1. Traian Basescu: si-a tras singur presul de sub picioare cand a distrus Alianta DA, aruncadu-i pe liberali de la guvernare fara nici un motiv real care sa justifice un asemenea gest extrem ce a dus la o continua criza politica in Romania. In aceste conditii nici nu e de mirare ca nimeni nu s-a putut concentra pe adevaratele probleme ale tarii, dar chiar daca criza economica era inevitabila, Traian Basescu e parintele crizei politice si poarta vina pentru adancirea unor probleme ale caror rezolvare o promisese. In aceste conditii el nu are nici un drept sa se astepte la suportul liberalilor pentru un nou mandat in contextul in care nu a facut nici o miscare sa-i atraga de partea sa, considerand ca simpla apartenenta la niste doctrine pe care nici democratii si nici liberalii nu le aplica in activitatea lor politica ar fi suficienta pentru anuntarea unei aliante implicite. Daca Alianta DA, bazata pe un protocol clar si o divizare a rolurilor nu a functionat, de ce ar functiona o alianta bazata pe … nimic? In plus, Traian Basescu este impulsiv, da cu piciorul in stanga si in dreapta uitand ca pentru a conduce eficient o tara este nevoie de o sustinere politica la toate nivelele iar asta nu se face acumuland dusmani ci convertindu-i la cauza ta. Iar asta se face ducand munca de convingere, nu lovind cu piciorul si scuipand. Pur si simplu acest om nu e capabil sa conduca nici un talkshow, ce sa mai vorbim de o tara.

2. Crin Antonescu: cel vazut de mai multi ca o solutie buna a ratat sansa vietii sale. In loc sa capitalizeze pe marginea unui plan de guvernare foarte bun, a ales sa intre in mocirla atacurilor alaturi de contracandidati. Zicala ca daca intri intr-o cocina alaturi de porci nimeni nu te va deosebi de ei si-a dovedit adevarul. Alegatorii nu au mai avut pe ce baza sa-l prefere pe Antonescu celorlalti candidati iar Antonescu si-a diluat suportul. Inafara de asta, faptul ca nu s-a concentrat pe punctele sale tari i-a creat imaginea unui om moale care n-a stiut nici sa se impuna si nici sa-si negocieze o pozitie superioara. Faptul ca s-a aflat intre ciocan si nicovala (Basescu si Geoana) nu este o scuza. Orice alianta cu unul din cei doi ar fi adus o lovitura puternica in prestigiul si imaginea liderului liberal, insa un lider bun ar fi trebuit sa poata negocia o pozitie mai favorabila. Insa Crin nu este acel lider.

3. Mircea Geoana: nu e un candidat autentic. Nu e spontan, nu e capabil sa gandeasca si sa raspunda conform cerintelor unei situatii. Deci, nu e bun presedinte. Ca politician nu e prost, insa s-ar descurca mai bine pe o pozitie de ambasador sau consilier prezidential, decat o pozitie precum ministru, prim-ministru sau presedinte. In plus, faptul ca nu s-a detasat de Nastase si Iliescu atarna greu in imaginea sa de fotomodel trimis in fata pentru a fi impins de la spate. Geoana nu a putut reforma nici macar propriul partid, asa ca de ce am crede noi ca el ar fi capabil de a reforma o tara? Nu a fost capabil sa impuna o directie noua nici macar in alegeri, a batut aceleasi promisiuni fantastice, comuniste, fara nici o baza, directionate catre un electorat obosit format din batrani din era comunista care au votat, dar cu mintea spre trecut, nu spre viitor (nici nu le-am putea cere asta, insa tara trebuie sa mearga inainte, nu inapoi). Cand ai in spate analfabeti ca Vanghelie sau viitori puscariasi ca Nastase sau Iliescu (un hot si un criminal, mana in mana – de Vantu nu zic nimic in lipsa dovezilor) nu poti sa ai pretentii de om inteligent si onorabil.