Duminica, in majoritatea tarilor europene, are loc scrutinul pentru Parlamentul Europei. Din nefericire, fiecare tara isi voteaza local reprezentatii. Din nou, folosesc ocazia pentru a ma plange de calitatea clasei politice romanesti si, din pacate, cei mai titrati candidati pentru alegerile europarlamentare sunt si cele mai penibile personaje gasite vreodata in vizorul mass-media.

Uneori mi se pare ca scena politica romaneasca e un fel de buncar de gunoi in care sunt aruncate fara discernamant toate mizeriile. In lumina acestui fapt mi se pare de prost gust indemnul presedintelui Romaniei, aruncat in incercarea de a convinge populatia sa iasa la pus stampile doar de dragul de a arata Uniunii ce mari sustinatori ai UE sunt romanii. Colac peste pupaza, mai apar si jurnalistii care arunca vesnica tanguire: mergeti oameni la vot, ca de aia au murit stramosii nostri, pentru democratie – daca nu votati, ei au murit degeaba. Mda, e un teatru patetic si de prost gust.  Sa vedem ce putem spune:

1. De ce nu e folosita tanguirea respectiva in fata politicienilor? De ce nu li se repeta zilnic un mesaj de genul: puneti oameni osul la treaba si aduceti Romania in secolul 21, nu va mai tot blocati proiectele de modernizare unul altuia, uniti-va, alfel degeaba au murit stramosii nostri. Dar nu, nu conteaza cat de bine ne reprezinta clasa politica. De bine, de rau, omul de rand trebuie sa dea cu stampila si eventual sa se roage ca cei “stampilati” sa nu fi mintit. An dupa an, mandat dupa mandat, primim dovada ca nici macar rugaciunile nu functioneaza.

2. E jenant sa trimiti oamenii la vot, cand cel mai titrat candidat e fiica agramata a presedintelui. Elena Basescu nu are probleme doar cu limba romana, dar si cu iscusinta politica. In cariera ei politica nu a dovedit nimic, un zero barat. Dar dincolo de asta, cel mai penibil argument se gaeste chiar pe blogul ei, unde unul dintre moderatorii angajati sa scrie acolo (doar nu va scrie chiar Elena pe site-ul ei, nu?) negru pe alb ca o va vota pe Elena din mila, caci i se pare nedrept ca ea sa fie denigrata pentru greseli gramaticale. Daca mila e un argument pentru a vota o persoana care ar putea reprezenta Romania la Bruxelles, atunci Romania merita exclusa din UE. De data asta chiar conteaza, caci nu votam niste clowni care sa danseze la Bucuresti, ci niste clowni care vor merge la Bruxelles, intr-un loc unde exista civilizatie.

3. Alta idee a lui Basescu e ca romanii ar trebui sa fie recunoscatori pentru banii primiti de la UE. Da, domnule presedinte, Romania a primit bani de la UE, multi bani de la UE. Ce s-a facut cu ei, domnule presedinte? Unde au disparut? De ce ar conta pentru omul de rand banii de la UE, daca omul de rand nu simte prezenta lor, utilizarea lor? Banii de la UE au fost ingropati de jocurile politice, proiecte blocate nu pentru ca nu ar fi bune ci pentru ca initiatorii nu aveau culoare politica corecta.

4. Ideea de democratie presupune doua lucruri: sa existe oameni doritori sa se exprime prin vot si sa existe reprezentanti care sa merite alesi. Cele doua sunt extrem de strans legate, caci absenta unor reprezentanti de calitate va da sentimentul ca nu mai coteanza votul, oricum tot rau iese iar oamenii se vor satura pana la urma sa tot voteze raul mai mic. In cazul opus, daca exista reprezentanti de calitate dar lipsesc doritorii de exprimare, nu mai conteaza calitatea caci se ajunge la un fel de ruleta. Momentan in Romania lipsesc reprezentatii de calitate, oameni care nu doar sa convinga alegatorii dar sa si demonstreze ca pot pune in aplicare promisiunile. Cu cat timpul trece in van, increderea oamenilor scade.

Indemnurile de gen “hai la vot, daca iti pasa” nu mai au nici o rezonanta. Da, imi pasa, dar m-am saturat sa aleg raul mai mic. Vreau solutia viabila si convingatoare. Da, stiu ca si “in alte tari” sistemul nu e perfect, dar e o diferenta. In USA, Obama si-a dat raportul de 100 de zile. In acel raport, mai mult de jumatate din promisiunile sale erau fie realizate, fie in stadiul de proiecte concrete. In Romania, dupa 100 de zile Basescu venea in fata oamenilor cu o desaga de scuze, dar nimic realizat.

19 ani de democratie se vad totusi, exista schimbari in bine, destul de multe. Dar comparate cu timpul petrecut intre democratie veritabila si neocomunismul lui Iliescu, e putin. Se putea nu doar mai mult, ci mult mai mult. In 1945 Japonia fusese nivelata frumos de aliati, dar in 20 de ani devenise deja o economie infloritoare, in ciuda faptului ca e o tara mica, lipsita de resurse semnificative si lipsita de mari minti luminate in ale politicii si economiei. Romania nu e Japonia, asta e clar, dar istoria e plina de exemple si metode, extrem de multe. In Romania, principala scuza a politicienilor e exemplul “de dincolo” – de ce nu putem lua ca exemplu o metoda clara, aplicabila? Cand voi vedea politcianul cu un plan eficient, pragmatic si realizabil, voi merge la vot. Pana atunci nu.